Composesoratele și obștile, forme tradiționale de proprietate colectivă care administrează sute de mii de hectare de păduri și pășuni din România, ar putea beneficia de o recunoaștere oficială la nivel național. Deputatul USR de Cluj, Ciprian Rigman, împreună cu parlamentari ai formațiunii, a inițiat un proiect de lege care propune instituirea unei zile dedicate acestor comunități istorice.
Potrivit inițiativei legislative, „Ziua Națională a Composesoratelor, Obștilor și a altor forme asociative tradiționale de proprietate” ar urma să fie sărbătorită anual în ultima duminică a lunii mai. Proiectul își propune să aducă în atenția publicului rolul pe care aceste structuri l-au avut, timp de secole, în administrarea resurselor naturale, conservarea patrimoniului și dezvoltarea comunităților locale.
Inițiatorii susțin că propunerea a venit chiar din partea reprezentanților composesoratelor și obștilor, care solicită o recunoaștere simbolică a contribuției lor istorice și actuale. În România funcționează aproximativ 1.500 de astfel de forme asociative, ce administrează peste 873.000 de hectare de pădure și aproximativ 300.000 de hectare de pășuni, fiind deținute de peste 400.000 de români.
Ciprian Rigman: „Un tezaur istoric ajuns până la noi”
Deputatul clujean Ciprian Rigman afirmă că proiectul urmărește să ofere acestor forme asociative recunoașterea simbolică pe care o merită și să încurajeze promovarea patrimoniului pe care îl reprezintă: „La finalul ultimei sesiuni parlamentare, alături de colegii mei din USR, am depus un proiect de lege pentru instituirea «Zilei Naționale a composesoratelor, obștilor și a altor forme asociative tradiționale de proprietate», care să fie sărbătorită în ultima duminică a lunii mai. Propunerea legislativă a venit chiar din partea membrilor acestor comunități și urmărește recunoașterea contribuției pe care au avut-o, de-a lungul secolelor, la păstrarea patrimoniului și la dezvoltarea comunităților locale.”
Rigman amintește că obștile și composesoratele sunt atestate încă din Evul Mediu și își au originea în vechiul drept românesc nescris, cunoscut sub denumirea de Ius Valahicum: „Composesoratele și obștile sunt forme tradiționale de organizare comunitară, atestate încă din Evul Mediu, având inițial la bază vechiul drept românesc nescris sau Ius Valahicum. Ele au administrat în comun păduri, pășuni și terenuri agricole, pe baza unor reguli transmise din generație în generație, contribuind la conservarea resurselor și la întărirea solidarității locale.”
Deputatul subliniază că, deși au fost desființate în perioada regimului comunist, aceste forme de organizare au fost reconstituite după 1990 și continuă să funcționeze: „Deși au fost desființate în perioada comunistă, după 1990 s-au reconstituit și continuă să funcționeze cu succes, demonstrând că sunt instituții vii, nu simple pagini de istorie. Un tezaur istoric ajuns până la noi. Prin acest proiect dorim să le oferim recunoașterea simbolică pe care o merită și să încurajăm organizarea unor evenimente culturale, educaționale și științifice dedicate patrimoniului pe care îl reprezintă. Este un gest de respect față de o tradiție românească veche de secole și față de oamenii care o duc mai departe și astăzi.”
Pollyanna Hangan: „O avere pe care România o are și n-o știe”
Co-inițiatoarea proiectului, deputatul USR de Hunedoara Pollyanna Hangan, consideră că obștile și composesoratele reprezintă o resursă valoroasă, insuficient cunoscută la nivel național: „Composesoratele: averea pe care România o are și n-o știe. Există în Carpați aproape 1.500 de obști și composesorate. Administrează peste 873.000 de hectare de pădure, cam 14% din suprafața împădurită a țării, dar și 300.000 de hectare de pășune. Le dețin peste 400.000 de români. E o resursă impresionantă, condusă în devălmășie de comunități de sute de ani.”
Aceasta susține că, deși legislația recunoaște existența acestor forme de proprietate, ele sunt prea puțin promovate și apreciate: „De ce nu prea știe nimeni? Pentru că nu au lobby și nu apar în discursul public. Legea le recunoaște (1/2000 și 247/2005), dar sunt tratate birocratic, nu ca ceea ce sunt: cea mai veche formă de proprietate colectivă funcțională din Europa, mai veche decât statul modern.”
În opinia deputatului hunedorean, composesoratele reprezintă instituții vii, care continuă să gestioneze resurse în beneficiul comunităților locale: „De aceea, împreună cu colegii mei din USR, la finalul sesiunii trecute, am depus un proiect de lege pentru instituirea Zilei Naționale a Composesoratelor, Obștilor și Altor Forme Asociative Tradiționale de Proprietate, în ultima duminică din mai. Este o inițiativă venită chiar din partea acestor comunități.”
Dacă proiectul va fi adoptat de Parlament și promulgat, România va avea o Zi Națională a Composesoratelor, Obștilor și a altor forme asociative tradiționale de proprietate, dedicată promovării istoriei, patrimoniului și rolului acestor comunități în administrarea durabilă a resurselor naturale și în dezvoltarea locală.