Bogdan Bobic a contribuit, în ultimii 12–14 ani, la atragerea a aproximativ 250 de milioane de euro, adică peste un miliard de lei, pentru infrastructura de apă și canalizare din zona Turda–Câmpia Turzii. Raportat la dimensiunea operatorului, suma este uriașă. „Dacă raportezi la dimensiunea noastră, probabil per kilometru, per capita, e mai mult decât la alți operatori mult mai mari”, a spus directorul Companiei de Apă Arieș, la Horia Nasra Show.
Proiectele, unul câte unul
- POS Mediu, 2013–2015: un proiect de aproximativ 80 de milioane de euro, la care Bobic a intrat ca project manager în faza de încheiere și recepție.
- Proiectul din economii, 2015: circa 6 milioane de euro, implementat în câteva luni, până la finalul perioadei de programare. Din el au fost înnoite contoarele, cu citire la distanță drive-by, printre primele din țară, și au fost cumpărate utilaje.
- Proiectul major regional: pornit de la circa 80 de milioane de euro, ajuns la 160 în faza de pregătire și semnat la aproximativ 130 de milioane. Cu ajustările de preț de după COVID, războiul din Ucraina și OUG 64, valoarea finală va depăși 150–160 de milioane de euro.
- Digitalizare și contorizare: contoare NB-IoT cu SIM încorporat, care transmit direct în dispecerat.
- Energie regenerabilă: panouri fotovoltaice la o stație de epurare și una de tratare, plus hidroturbine montate pe conducte.
- Asistență tehnică: proiectul cu care a fost pregătit proiectul major.
Un efect măsurabil: volumul de apă pompat în rețea a scăzut de la 7,3 milioane de metri cubi în 2019 la 5,4 milioane în 2025.
Contractul care trebuia „îngropat”
Din proiectul major, început în 2019–2020, au mai rămas câteva contracte de lucrări. CL2, la un stadiu de aproximativ 81%, vizează alimentarea cu apă din Câmpia Turzii până la Triteni și mai departe, în satele din zonă, plus reabilitarea a două surse, Poiana și Călărași. CL4 reabilitează și extinde două stații de epurare, inclusiv pe cea din Triteni, și leagă Tureniul de Turda, astfel încât vechea stație de epurare din Tureni, care deranja localnicii, să dispară.
Cel mai important, din punctul de vedere al lui Bobic, este însă CL1, care va duce apa la Ploscoș, Petrești, în comuna Ciurila și în sate care încă nu au apă curentă. Contractul a fost licitat prima dată cu ani în urmă și câștigat de Hidroconstrucția. Constructorul a intrat în insolvență, au urmat pandemia, războiul și explozia prețurilor la materiale, iar compania a fost nevoită să rezilieze și să reliciteze.
„Ca de obicei, când licitez: contestații și toate telenovelele administrative de rigoare”, a povestit directorul. Contractul a fost atribuit și semnat, contestațiile au fost câștigate, iar în a doua ediție a podcastului Bobic anunța că autorizația de construire a fost obținută și lucrările au început.
„De multe ori te simți ca Don Quijote”
Aproape orice licitație ajunge la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Bobic se așteaptă ca situația să se înrăutățească, pentru că volumul de lucrări din piață a scăzut, iar constructorii se vor lupta mai aprig pe fiecare contract. „E de așa natură legislația încât eu lupt. Să știi că de multe ori te simți ca Don Quijote”, a spus el.
Lucrările au avut și un cost social. Turda și Câmpia Turzii au fost ani la rând un șantier. „Am creat și mult disconfort și știu că n-a fost plăcut din niciun punct de vedere, dar a fost necesar”, a recunoscut directorul. Compania încearcă să coordoneze lucrările cu primăriile, astfel încât rețelele să fie schimbate înainte de asfaltare: „ca să nu intervii peste trei luni din nou și să spargi asfaltul proaspăt”.
Apa urcă în Cheile Turzii
Un proiect mai mic, dar cu potențial economic, este aducerea apei pe platoul din Cheile Turzii, unde au apărut localuri și afaceri fără acces la rețea. Compania a înlocuit deja conducta de la primăria Sândulești spre chei și lucrează la un proiect comun cu UAT-urile Sândulești și Mihai Viteazu, cu sprijinul Consiliului Județean. „Cred că odată ce duci utilitățile, automat o să crească dezvoltarea economică a zonei”, a spus Bobic.
Compania are și un fond propriu de investiții și dezvoltare, din care a bugetat circa 20 de milioane de lei pentru următorii trei ani. Din el a fost cofinanțată și legătura Gheorgheni–Aiton.
Proiectul de 50 de milioane și lecția Vaslui
În pregătire se afla un nou proiect, de aproximativ 50 de milioane de euro, pe care Bobic l-a numit cu sinceritate „o tichie de mărgăritar”. Problemele mari ale zonei sunt deja rezolvate. Din cei 50 de milioane, cam 15 ar merge pe rețele, restul pe utilaje, vidanje și contoare.
La Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, un funcționar i-a pus o întrebare de bun-simț. „Zice: în contextul în care tu ți-ai făcut cam tot… Avem un exemplu, Vasluiul, ca județ. Ăia n-au apă în 80% din județ. Ți se pare normal să-ți mai dăm ție? Zic: măi, ok, am înțeles”, a povestit Bobic. Directorul a lăudat echipa de la minister: „Sunt niște oameni tineri și faiși”.
Pentru el, lecția este una de prioritizare la nivel național. În Programul Dezvoltare Durabilă erau alocate 2,5 miliarde de euro pentru companiile de apă, iar în momentul discuției se contractase sub o treime. „Trebuie să facem prioritizări”, a spus el, dând exemplul unor primari care vor 20 de kilometri de asfalt în jurul Vlădesei înainte ca țara să aibă autostrăzile terminate.